Ma rup de ce ma umple
si umplu cu ce ma rupe
in hulubi celesti
Tai o ramura
rabd
si rasare un pom
cu flori de tei
Se usuca
ma culeg
le asez in traista
si pornesc din nou
reluand acel
minei...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"Daca lumea te ingroapa in ea, asemeni nisipurilor miscatoare, refuzandu-ti de la bun inceput un chip al tau, iar daca trairile tale te ard si te destrama, nu se impune oare urgenta nascocirii unei arme de aparare si atac, indreptata impotriva infinitului rau al vietii?" (Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Paltinis, Ed. Humanitas, 2004, Bucuresti, pag. 273)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu